Acest site web și conținutul acestuia au fost dezvoltate și puse la dispoziție cu scopul exclusiv de a furniza informații educaționale și nu trebuie tratate sau privite ca materiale de marketing. Declarațiile făcute pe site nu au fost evaluate de niciun organism de reglementare. Informațiile despre beneficii sunt legate în mod specific de ingredientele aferente și au fost dovedite și susținute de dovezi și cercetări științifice. Conținutul de pe acest site nu trebuie să fie transmis ca hyperlink, copiat, reprodus sau distribuit în alt mod, în întregime sau parțial. Nu trebuie luate măsuri în baza conținutului.

Referințe

1. Molina-Torres G, Rodriguez-Arrastia M, Roman P, Sanchez-Labraca N, Cardona D. Stress and the gut microbiota-brain axis. Behav Pharmacol. 2019;30(2 and 3-Spec Issue):187-200. 
2. Knowles SR, Nelson EA, Palombo EA. Investigating the role of perceived stress on bacterial flora activity and salivary cortisol secretion: a possible mechanism underlying susceptibility to illness. Biol Psychol. 2008;77(2):132-7.
3. Yang T, Ahmari N, Schmidt JT, Redler T, Arocha R, Pacholec K, et al. Shifts in the Gut Microbiota Composition Due to Depleted Bone Marrow Beta Adrenergic Signaling Are Associated with Suppressed Inflammatory Transcriptional Networks in the Mouse Colon. Front Physiol. 2017;8:220.
4. Zeng MY, Inohara N, Nuñez G. Mechanisms of inflammation-driven bacterial dysbiosis in the gut. Mucosal Immunol. 2017;10(1):18-26.
5. Cryan JF, O'Riordan KJ, Cowan CSM, Sandhu KV, Bastiaanssen TFS, Boehme M, et al. The Microbiota-Gut-Brain Axis. Physiol Rev. 2019;99(4):1877-2013.
6. Smith RP, Easson C, Lyle SM, Kapoor R, Donnelly CP, Davidson EJ, et al. Gut microbiome diversity is associated with sleep physiology in humans. PLoS One. 2019;14(10):e0222394.
7. Chong PP, Chin VK, Looi CY, Wong WF, Madhavan P, Yong VC. The Microbiome and Irritable Bowel Syndrome - A Review on the Pathophysiology, Current Research and Future Therapy. Front Microbiol. 2019;10:1136.
8. Mykletun A, Jacka F, Williams L, Pasco J, Henry M, Nicholson GC, et al. Prevalence of mood and anxiety disorder in self reported irritable bowel syndrome (IBS). An epidemiological population based study of women. BMC Gastroenterol. 2010;10:88.
9. Huang TT, Lai JB, Du YL, Xu Y, Ruan LM, Hu SH. Current Understanding of Gut Microbiota in Mood Disorders: An Update of Human Studies. Front Genet. 2019;10:98.
10. Smith PA. The tantalizing links between gut microbes and the brain. Nature. 2015;526(7573):312-4.
11. Salem I, Ramser A, Isham N, Ghannoum MA. The Gut Microbiome as a Major Regulator of the Gut-Skin Axis. Front Microbiol. 2018;9:1459.
12. Hemarajata P, Versalovic J. Effects of probiotics on gut microbiota: mechanisms of intestinal immunomodulation and neuromodulation. Therap Adv Gastroenterol. 2013;6(1):39-51.

O parte (% total) din subiecți care au simțit o ameliorare a simptomelor gastrointestinale la sau sub nivelul „prezent, dar tolerat” în timpul administrării Bimuno® GOS în comparație cu valoarea inițială (19).

Pacienții cu IBS au descoperit că administrarea unei porții de Bimuno® GOS pe zi a fost suficientă pentru atenuarea flatulenței (17), durerii abdominale (16), distensiei (16) și balonării (16, 17) pentru 4 săptămâni. Când au consumat 2 porții (2,75 g) de Bimuno® în fiecare zi timp de 4 săptămâni, chestionarele pacienților au arătat că a ajutat, de asemenea, la îmbunătățirea anxietății și a calității generale a vieții (17).

Un alt studiu a analizat modul în care Bimuno® GOS ar putea ajuta la îmbunătățirea unui stomac deranjat, la persoanele care au călătorit în țări cu risc (20,21). Cei care au consumat 2 porții (2,74 g) de Bimuno® GOS pe zi timp de cel puțin 5 zile înainte de vacanță și pe toată perioada vacanței, au raportat incidente mai mici de diaree (20, 21) și o durată semnificativ mai mică în comparație cu grupul de control. (20)

Sănătatea sistemului imunitar

Când Bimuno® GOS ajunge în intestinul gros, poate influența compoziția și activitățile bifidobacteriilor. Nivelurile scăzute ale acestei bacterii bune pentru sănătate ar putea afecta negativ echilibrul microbilor, ar putea dezvolta grupuri bacteriene potențial dăunătoare și ar putea deteriora răspunsurile immune (22). Administrarea zilnică a Bimuno® GOS a arătat o îmbunătățire a anumitor aspecte ale imunității, inclusiv:

• Un nivel mai scăzut de inflamație intestinală a fost găsit la adulții supraponderali după ce au luat 2 porții de Bimuno® GOS în fiecare zi timp de 6 săptămâni. În timp ce, cei care au consumat aceeași doză zilnică timp de 12 săptămâni au prezentat niveluri mai scăzute de inflamație în întregul corp (12)
• Modificări ale concentrației unui anticorp protector din intestin, numit IgA. Rezultatele au arătat că prezența acestui anticorp a fost semnificativ mai mare la adulții supraponderali după ce au consumat 2 porții de Bimuno® GOS în fiecare zi timp de 12 săptămâni (12)

Mai mult, rezultatele benefice ale administrării a 2 porții de Bimuno® GOS timp de 5 săptămâni au inclus:

• Un nivel mai scăzut de inflamație în întregul corp la persoanele în vârstă, sănătoase (15)
• Stimularea unor celule imunitare care sunt esențiale pentru imunitate la persoanele în vârstă, sănătoase (14, 15)

Reducerea stresului și sănătatea cognitivă
Studiile au arătat că, consumul a 2 porții pe zi de Bimuno® GOS timp de 3 săptămâni, a fost asociat cu scăderea reactivității de trezire a cortizolului (23) – un indicator recunoscut al stresului/anxietății, care este în mod normal crescut de factorii de stres (24) și la persoanele care au un risc de a dezvolta depresie (25).

În plus, participanții care au primit 2 porții de Bimuno® GOS timp de 3 săptămâni au arătat o atenție sporită la stimulii pozitivi (23), ceea ce demonstrează și mai mult nivelul lor mai scăzut de stres/anxietate după tratamentul cu Bimuno® GOS.

Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt microorganisme bune, inclusiv unele bacterii sau drojdii care ne ajută să ne menținem corpul sănătos și să funcționeze bine (26,27). Până acum, cele mai cunoscute probiotice sunt speciile Bifidobacterium și Lactobacillus care pot inhiba dezvoltarea unor agenți patogeni, pot schimba pozitiv microbiota intestinală și pot stimula generarea de substanțe extrem de benefice din alimentele care conțin fibre (49-51).

Există dovezi tot mai mari ale efectelor benefice pe care acestea și multe alte probiotice le pot exercita, inclusiv:

• Îmbunătățirea sănătății intestinale (28)
• Sporirea imunității (29)
• Influență pozitivă asupra sănătății cognitive (30, 31)
• Reducerea colesterolului (32, 33)

Ce este Bifidobacterium lactis hn019™?

B. lactis HN019™ este o bacterie probiotică, descoperită inițial în iaurtul produs în Noua Zeelandă și consumată ca parte a produselor lactate de zeci de ani.

S-a dovedit că B. lactis HN019™ trece cu succes prin sistemul nostru digestiv (34) și a fost folosită atât ca o simplă tulpină, cât și în combinație cu alte probiotice și prebiotice în multe studii clinice umane (35-48). Aceste studii au inclus copii, adulți și vârstnici.

Beneficiile cheie ale studiilor clinice

Sănătatea gastrointestinală
S-a demonstrat că B. lactis HN019™ ameliorează problemele gastrointestinale și susține tranzitul intestinal.

Un studiu s-a concentrat asupra persoanelor cu constipație după ce au consumat 1 porție (min. 1 miliard de CFU) de B. lactis HN019™ în fiecare zi, timp de o lună și a arătat o îmbunătățire a tranzitului intestinal (40).

Îmbunătățiri ale timpului de tranzit intestinal au fost, de asemenea, observate la cei care au suferit de simptome gastrointestinale pe parcursul perioadei de studiu de 14 zile, care au consumat minim 1,8 miliarde CFU (2 porții) B. lactis HN019™ (41).

În doar 14 zile, s-au înregistrat îmbunătățiri vizibile ale simptomelor gastrointestinale atunci când s-au consumat 1 sau 2 porții de B. lactis HN019™ pe zi (41). Doza mai mare (2 porții) pare să ajute la reducerea a 8 din 9 dintre simptomele gastrointestinale, în timp ce doza mai mică (1 porție) a arătat o îmbunătățire semnificativă la 7 din 9 simptome (41).

Aceste rezultate sugerează că B. lactis HN019™ poate promova regularitatea intestinală în mod natural și în siguranță.

Sănătatea sistemului imunitar

Un studiu s-a concentrat asupra persoanelor cu vârsta peste 41 de ani pentru a vedea dacă consumul de B. lactis HN019™ ar stimula unele celule imunitare care joacă un rol cheie în apărarea imunitară. Subiecții au consumat 2 porții (2 miliarde CFU) de B. lactis HN019™ în fiecare zi timp de cel puțin 3 săptămâni, rezultatele arătând îmbunătățiri semnificativ mai mari ale activității unor celule imunitare (39).

Referințe

1. Sender R, Fuchs S, Milo R. Revised Estimates for the Number of Human and Bacteria Cells in the Body. PLoS Biol. 2016;14(8):e1002533.
2. Shreiner AB, Kao JY, Young VB. The gut microbiome in health and in disease. Curr Opin Gastroenterol. 2015;31(1):69-75.
3. Davani-Davari D, Negahdaripour M, Karimzadeh I, Seifan M, Mohkam M, Masoumi SJ, et al. Prebiotics: Definition, Types, Sources, Mechanisms, and Clinical Applications. Foods. 2019;8(3).
4. Yang W, Yu T, Huang X, Bilotta AJ, Xu L, Lu Y, et al. Intestinal microbiota-derived short-chain fatty acids regulation of immune cell IL-22 production and gut immunity. Nat Commun. 2020;11(1):4457.
5. Meijer K, de Vos P, Priebe MG. Butyrate and other short-chain fatty acids as modulators of immunity: what relevance for health? Curr Opin Clin Nutr Metab Care. 2010;13(6):715-21.
6. Zou J, Chassaing B, Singh V, Pellizzon M, Ricci M, Fythe MD, et al. Fiber-Mediated Nourishment of Gut Microbiota Protects against Diet-Induced Obesity by Restoring IL-22-Mediated Colonic Health. Cell Host Microbe. 2018;23(1):41-53.e4
7. Willemsen LE, Koetsier MA, van Deventer SJ, van Tol EA. Short chain fatty acids stimulate epithelial mucin 2 expression through differential effects on prostaglandin E(1) and E(2) production by intestinal myofibroblasts. Gut. 2003;52(10):1442-7
8. Goverse G, Molenaar R, Macia L, Tan J, Erkelens MN, Konijn T, et al. Diet-Derived Short Chain Fatty Acids Stimulate Intestinal Epithelial Cells To Induce Mucosal Tolerogenic Dendritic Cells. J Immunol. 2017;198(5):2172-81.
9. Schroeder BO, Birchenough GMH, Ståhlman M, Arike L, Johansson MEV, Hansson GC, et al. Bifidobacteria or Fiber Protects against Diet-Induced Microbiota-Mediated Colonic Mucus Deterioration. Cell Host Microbe. 2018;23(1):27-40.e7.
10. Byndloss MX, Olsan EE, Rivera-Chávez F, Tiffany CR, Cevallos SA, Lokken KL, et al. Microbiota-activated PPAR-γ signaling inhibits dysbiotic Enterobacteriaceae expansion. Science. 2017;357(6351):570-5.
11. O'Callaghan A, van Sinderen D. Bifidobacteria and Their Role as Members of the Human Gut Microbiota. Front Microbiol. 2016;7:925.
12. Vulevic J, Juric A, Tzortzis G, Gibson GR. A mixture of trans-galactooligosaccharides reduces markers of metabolic syndrome and modulates the fecal microbiota and immune function of overweight adults. J Nutr. 2013;143(3):324-31.
13. Depeint F, Tzortzis G, Vulevic J, I'anson K, Gibson GR. Prebiotic evaluation of a novel galactooligosaccharide mixture produced by the enzymatic activity of Bifidobacterium bifidum NCIMB 41171, in healthy humans: a randomized, double-blind, crossover, placebo-controlled intervention study. Am J Clin Nutr. 2008;87(3):785-91.
14. Vulevic J, Juric A, Walton GE, Claus SP, Tzortzis G, Toward RE, et al. Influence of galacto-oligosaccharide mixture (B-GOS) on gut microbiota, immune parameters and metabonomics in elderly persons. Br J Nutr. 2015;114(4):586-95.
15. Vulevic J, Drakoularakou A, Yaqoob P, Tzortzis G, Gibson GR. Modulation of the fecal microflora profile and immune function by a novel trans-galactooligosaccharide mixture (B-GOS) in healthy elderly volunteers. Am J Clin Nutr. 2008;88(5):1438-46.
16. Huaman JW, Mego M, Manichanh C, Cañellas N, Cañueto D, Segurola H, et al. Effects of Prebiotics vs a Diet Low in FODMAPs in Patients With Functional Gut Disorders. Gastroenterology. 2018;155(4):1004-7.
17. Silk DB, Davis A, Vulevic J, Tzortzis G, Gibson GR. Clinical trial: the effects of a trans-galactooligosaccharide prebiotic on faecal microbiota and symptoms in irritable bowel syndrome. Aliment Pharmacol Ther. 2009;29(5):508-18.
18. Grimaldi R, Gibson GR, Vulevic J, Giallourou N, Castro-Mejía JL, Hansen LH, et al. A prebiotic intervention study in children with autism spectrum disorders (ASDs). Microbiome. 2018;6(1):133.
19. Vulevic J, Tzortzis G, Juric A, Gibson GR. Effect of a prebiotic galactooligosaccharide mixture (B-GOS®) on gastrointestinal symptoms in adults selected from a general population who suffer with bloating, abdominal pain, or flatulence. Neurogastroenterol Motil. 2018;30(11):e13440.
20. Drakoularakou A, Tzortzis G, Rastall RA, Gibson GR. A double-blind, placebo-controlled, randomized human study assessing the capacity of a novel galacto-oligosaccharide mixture in reducing travellers' diarrhoea. Eur J Clin Nutr. 2010;64(2):146-52.
21. Hasle G, Raastad R, Bjune G, Jenum PA, Heier L. Can a galacto-oligosaccharide reduce the risk of traveller's diarrhoea? A placebo-controlled, randomized, double-blind study. J Travel Med. 2017;24(5).
22. O'Neill I, Schofield Z, Hall L. Explre the role of the microbiota member Bifidobacterium in modulating immune-linked diseases. Emerg Top Life Sci . 2017 Nov 30; 1(4): 333–349
23. Schmidt K, Cowen PJ, Harmer CJ, Tzortzis G, Errington S, Burnet PW. Prebiotic intake reduces the waking cortisol response and alters emotional bias in healthy volunteers. Psychopharmacology (Berl). 2015;232(10):1793-801.
24. Kunz-Ebrecht SR, Kirschbaum C, Marmot M, Steptoe A. Differences in cortisol awakening response on work days and weekends in women and men from the Whitehall II cohort. Psychoneuroendocrinology. 2004;29(4):516-28.
25. Mannie ZN, Harmer CJ, Cowen PJ. Increased waking salivary cortisol levels in young people at familial risk of depression. Am J Psychiatry. 2007;164(4):617-21.
26. FAO/WHO. Guidelines for the Evaluation of Probiotics in Food. 2002.
27. Hill C, Guarner F, Reid G, Gibson GR, Merenstein DJ, Pot B, et al. The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology 11, 506-514(2014); 2014.
28. Sanders ME, Merenstein DJ, Reid G, Gibson GR, Rastall RA. Probiotics and prebiotics in intestinal health and disease: from biology to the clinic. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2019;16(10):605-16.
29. Ashraf R, Shah NP. Immune system stimulation by probiotic microorganisms. Crit Rev Food Sci Nutr. 2014;54(7):938-56.
    
30. Ruiz-Gonzalez C, Roman P, Rueda-Ruzafa L, Rodriguez-Arrastia M, Cardona D. Effects of probiotics supplementation on dementia and cognitive impairment: A systematic review and meta-analysis of preclinical and clinical studies. Prog Neuropsychopharmacol Biol Psychiatry. 2020:110189.
    
31. Kim CS, Cha L, Sim M, Jung S, Chun WY, Baik HW, et al. Probiotic Supplementation Improves Cognitive Function and Mood with Changes in Gut Microbiota in Community-Dwelling Older Adults: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled, Multicenter Trial. J Gerontol A Biol Sci Med Sci. 2021;76(1):32-40.
    
32. Cho YA, Kim J. Effect of Probiotics on Blood Lipid Concentrations: A Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials. Medicine (Baltimore). 2015;94(43):e1714.
    
33. Wang L, Guo MJ, Gao Q, Yang JF, Yang L, Pang XL, et al. The effects of probiotics on total cholesterol: A meta-analysis of randomized controlled trials. Medicine (Baltimore). 2018;97(5):e9679.
34. Prasad, J., Sazawal S, Dhingra U, Gopal P. Detection of viable Bifidobacterium lactis HN019 (DR10™) in stools of children during a synbiotic dietary intervention trial. Int Dairy J, 30(2):64-67
35. Bernini LJ, Simão AN, Alfieri DF, Lozovoy MA, Mari NL, de Souza CH, et al. Beneficial effects of Bifidobacterium lactis on lipid profile and cytokines in patients with metabolic syndrome: A randomized trial. Effects of probiotics on metabolic syndrome. Nutrition. 2016;32(6):716-9
    
36. Gill HS, Rutherfurd KJ, Cross ML. Dietary probiotic supplementation enhances natural killer cell activity in the elderly: an investigation of age-related immunological changes. J Clin Immunol. 2001;21(4):264-71.
    
37. Gill HS, Rutherfurd KJ, Cross ML, Gopal PK. Enhancement of immunity in the elderly by dietary supplementation with the probiotic Bifidobacterium lactis HN019. Am J Clin Nutr. 2001;74(6):833-9.
    
38. Arunachalam K, Gill HS, Chandra RK. Enhancement of natural immune function by dietary consumption of Bifidobacterium lactis (HN019). Eur J Clin Nutr. 2000;54(3):263-7.
    
39. Chiang BL, Sheih YH, Wang LH, Liao CK, Gill HS. Enhancing immunity by dietary consumption of a probiotic lactic acid bacterium (Bifidobacterium lactis HN019): optimization and definition of cellular immune responses. Eur J Clin Nutr. 2000;54(11):849-55.
    
40. Ibarra A, Latreille-Barbier M, Donazzolo Y, Pelletier X, Ouwehand AC. Effects of 28-day Bifidobacterium animalis subsp. lactis HN019 supplementation on colonic transit time and gastrointestinal symptoms in adults with functional constipation: A double-blind, randomized, placebo-controlled, and dose-ranging trial. Gut Microbes. 2018;9(3):236-51.
    
41. Waller PA, Gopal PK, Leyer GJ, Ouwehand AC, Reifer C, Stewart ME, et al. Dose-response effect of Bifidobacterium lactis HN019 on whole gut transit time and functional gastrointestinal symptoms in adults. Scand J Gastroenterol. 2011;46(9):1057-64.
    
42. Ahmed M, Prasad J, Gill H, Stevenson L, Gopal P. Impact of consumption of different levels of Bifidobacterium lactis HN019 on the intestinal microflora of elderly human subjects. J Nutr Health Aging. 2007;11(1):26-31.
    
43. Wickens K, Black PN, Stanley TV, Mitchell E, Fitzharris P, Tannock GW, et al. A differential effect of 2 probiotics in the prevention of eczema and atopy: a double-blind, randomized, placebo-controlled trial. J Allergy Clin Immunol. 2008;122(4):788-94.
    
44. Wibowo N, Bardosono S, Irwinda R. Effects of Bifidobacterium animalis lactis HN019 (DR10TM), inulin, and micronutrient fortified milk on faecal DR10TM, immune markers, and maternal micronutrients among Indonesian pregnant women. Asia Pac J Clin Nutr. 2016;25(Suppl 1):S102-S10.
    
45. Stratiki Z, Costalos C, Sevastiadou S, Kastanidou O, Skouroliakou M, Giakoumatou A, et al. The effect of a bifidobacter supplemented bovine milk on intestinal permeability of preterm infants. Early Hum Dev. 2007;83(9):575-9.
    
46. Dilli D, Aydin B, Fettah ND, Özyazıcı E, Beken S, Zenciroğlu A, et al. The propre-save study: effects of probiotics and prebiotics alone or combined on necrotizing enterocolitis in very low birth weight infants. J Pediatr. 2015;166(3):545-51.e1.
    
47. Gopal, P.K., Prasad J, Gill HS. Effects of the consumption of Bifidobacterium lactis HN019 (DR10TM) and galacto-oligosaccharides on the microflora of the gastrointestinal tract in human subjects. Nutrition research (New York, N.Y.), 23(10), pp.1313–1328.
    
48. Dekker, J.W., al. e. Safety aspects of probiotic bacterial strains Lactobacillus rhamnosus HN001 and Bifidobacterium animalis subsp. lactis HN019 in humaninfants aged 0–2 years. International Dairy Journal, 19(3), pp.149–154.
    
49. Azad MAK, Sarker M, Li T, Yin J. Probiotic Species in the Modulation of Gut Microbiota: An Overview. Biomed Res Int. 2018;2018:9478630.
    
50. Markowiak-Kopeć P, Śliżewska K. The Effect of Probiotics on the Production of Short-Chain Fatty Acids by Human Intestinal Microbiome. Nutrients. 2020;12(4).
    
51. Di Cerbo A, Palmieri B, Aponte M, Morales-Medina JC, Iannitti T. Mechanisms and therapeutic effectiveness of lactobacilli. J Clin Pathol. 2016;69(3):187-203.
    

Bimuno® is a registered trademark of Clasado IP Limited.

HOWARU® is a registered trademark of International Flavors and Fragrances Inc. or its affiliates.

HN019™ is a trademark of the Fonterra Group of companies used under license.